Raza de acțiune a undelor wireless va crește de câteva ori în viitorul apropiat

Cercetătorii de la SRC au descoperit o metodă de a crește raza de acțiune a undelor wireless pentru smartphone-uri, ceea ce ar putea avea ca rezultat costuri mai scăzute ale componentelor și semnal mai bun.

Cercetătorii de la Semiconductor Research Corp, împreună cu Northeastern University din Boston au prezentat descoperirile pe care le-au făcut în domeniul razei de acțiune a frecvențelor wireless la a 58-a conferință Magnetism and Magnetic Materials care a avut loc în Denver săptămâna aceasta. Nian Sun, profesor asociat la catedra de inginerie electrică și tehnică de calcul, a declarat că lucrează la acest proiect încă din 2006, când a fost recompensat cu bursa National Science Foundation. „În Septembrie am înregistrat primul progres real”, a declarat acesta. „Nu am sărbătorit însă cu șampanie, chiar dacă ne-am bucurat foarte mult”. Cercetările au progresat printr-o serie de aproximativ 20 de stadii în ultimii 7 ani. „Nu ni s-a întâmplat precum fraților Wright, care au avut de-a face cu nenumărate eșecuri atunci când au conceput designul aripii, ci au existat îmbunătățiri graduale în fiecare stadiu”, a declarat el.

Ce este un router

Un router este un echipament de emitere a semnalului de internet fie prin cablu, fi în eter, caz în care semnalul este cunoscut sub numele de Wi-Fi.

Standardele aflate acum în funcțiune sunt 802.11n și 802.11ac. Diferențele dintre aceste două standarde nu sunt foarte mari, dar sunt totuși esențiale. Anumite tehnologii nu funcționează pe 802.11n, care este mai vechi, deoarece sunt tehnologii inventate după stabilirea acestui standard. În același mod, unele tehnologii nu funcționează pe 802.11ac, pentru că au fost considerate de către organismul internațional care reglementează standardele, IEEE, ca fiind depășite. Standardele nu impun implementarea anumitor tehnologii în echipamente (evident, cu excepția celor care le face să se încadreze în respectiva categorie de produse), în schimb reglementează tehnicile specifice de implementare a acestora, așa încât atunci când două echipamente care au implementată aceeași tehnologie încearcă să se asocieze (un router cu un laptop, cu un smartphone sau cu o tabletă), tehnologiile să aibă același nivel și aceeași metodologie de funcționare pentru ca acest lucru să fie posibil.

Baterii și acumulatori

Cu bateriile ne-am obișnuit. Le cumperi, le folosești, apoi le arunci. Unde? Da, asta e o chestie. Unde le arunci, din moment HG nr 1132 din 18 septembrie 2008 spune că ele nu trebuie aruncate la gunoi, ci reciclate, bla bla bla.
Acumulatorii sunt mult mai OK din punctul ăsta de vedere, pentru că uite, pe alea le reîncarci după ce se descarcă, așa că scapi de faza cu aruncatul. Evident, după vreo 40, 50 de încărcări, nu mai poți face nimic cu ele; nimic altceva decât să le arunci. Și atunci te lovești de HG nr 1132 din 18 septembrie 2008.
Dar să revenim la oile noastre. Sunt aparate care nu funcționează cu acumulatori (au scris foarte clar pe zona de baterie lucrul acesta, iar altele care termină bateriile imediat. Deci efectiv preferința între cele două nu prea stă la latitudinea celui care le folosește. Totuși, se poate face o diferențiere între diferiți producători de baterii și acumulatori, mai ales că fiecare dintre ei scot pe piață produse cu caracteristici diferite. Să luăm spre exemplu Duracell, care sunt singurii (pe care i-am văzut eu pe piața românească) care scot baterii cu bară de verificare a încărcării. În scurtul clip video de mai jos se poate vedea foarte clar cum arată o astfel de baterie și cum funcționează.

Acumulatorii din păcate nu un asemenea de element, ceea ce reprezintă un mare neajuns. Este foarte adevărat că multe dintre echipamentele care utilizează acumulatori au propriul lor sistem de prezentare a acestor informații. Cele care utilizează baterii însă, nu dispun de asemenea funcții.De unde și nevoia unei idei geniale ca a celor de la Duracell.
Cu echipamentele medicale care utilizează baterii - și vorbesc de baterii mici, cum sunt CR2032 - cum ar fi cântarele de baie sau tensiometrele, problema majoră rezidă din faptul că, atunci când se descarcă bateria, echipamentul începe să funcționeze incorect, fără însă a anunța care este problema. Din acest motiv eu mi-am făcut obiceiul să schimb bateriile la acest gen de echipamente cam odată la 6 luni.

Imprimante Eco-mode, Quiet-mode și CISS

Pentru cei care lucrează într-un birou, imprimantele pot fi un adevărat coșmar. Lente, zgomotoase, capricioase, fiecare cu personalitatea ei, pot avea asupra utilizatorilor efecte de stres destul de grave. 

Sistemele CISS

Noile imprimante sunt însă diferite, producătorii lucârnd la diferite tehnologii care să le înlocuiască pe cele vechi, astfel încât consumul de curent să fie mai mic, zgomotul pe care îl fac în producție să fie redus, iar aplicațiile să funcționeze după cum sunt concepute să funcționeze. În plus, se tinde din ce în ce mai mult spre lărgirea ariei de conectare a imprimantelor, astfel încât să poată fi accesate inclusiv de pe tablete și smartphone-uri. Xerox, Minolta, Lexmark, HP, Epson și mulți alți producători, s-au angajat într-o luptă cu tehnologia care să aibă drept rezultat echipamente mai bune, care să mulțumească utilizatorii. Astfel, lucrul la diferite tehnologii revoluționare aduce permanent pe piață câte o nouă caracteristică implementată în echipamente.

Spre exemplu, sistemul CISS (Continuous Ink Supply System – Sistem de Alimentare Continuă cu Cerneală) oferă posibilitatea de a evita pierderea timpului cu încărcarea și înlocuirea cartușelor de cerneală. Sistemul se aplică exclusiv imprimantelor cu cerneală și constă în adăugarea de rezervoare mari de cerneală legate la cartușe printr-un sistem de furtunașe, așa încât alimentarea să se facă încontinuu în funcție de necesitățile pe care utilizatorul imprimantei le are. Care este secretul? În primul rând, înlocuirea cartușelor de cerneală este costisitoare nu din cauza prețului cernelii, care de fapt nu este așa de mare (aproximativ 30% din costul cartușului), ci a carcasei cartușului. În al doilea rând, aruncarea cartușelor se face, în mod normal, în locuri special amenajate. Acest lucru, alături de scoaterea cartușelor din imprimantă, înlocuirea lor cu altele noi și efectuarea printărilor de test, consumă foarte mult timp. Așa încât, un sistem prin care cartușele sunt permanent alimentate cu cerneală din rezervoare mari, care cu ajutorul furtunelor sunt legate de acestea și funcționează pe principiul vaselor comunicante, rezolvă aceste probleme. Cerneala achiziționată în recipiente ce pot fi golite în respectivele rezervoare este cu mult mai ieftină decât aceeași cantitate achiziționată sub formă de cartușe.

Smartwatch de la Google? În curând!

Potrivit ziarului Wall Street Journal, există zvonuri conform cărora Google va lansa un Smartwatch. Gadgetul este un proiect mai vechi aflat în fază finală, iar compania discută cu o serie de furnizori asiatici pentru a începe producția în masă a echipamentului, declară oamenii din interiorul proiectului.

Noul dispozitiv, care va rula cu Android, va fi integrat cu Google Now, asistentul inteligent de la Google, care poate răspunde la întrebări, poate face recomandări și poate prezice de ce informații vor avea nevoie utilizatorii, pe baza a ceea ce fac, a mai declarat o persoană implicată în proiect. Google a lucrat de asemenea la reducerea consumului de curent al ceasului smart, așa încât să nu necesite încărcări frecvente.

Smartwatch-ul va putea comunica cu alte echipamente, precum smartphone-urile, precum și să extragă informații precum programul de călătorie dintr-un email al unui utilizator de Google Now. Dispozitivul ar putea fi produs la scară largă în câteva luni.

Că va fi foarte capabil nu se îndoiește nimeni, probabil. Google e Google, și indiferent ce echipament creează, acesta se dovedește a fi un succes. Ideea este însă, ce va realiza cu acest smartwatch? Cine îl va purta? Când au apărut telefoanele mobile, toți am renunțat la ceasuri. Acum... revenim? Și de ce să port un ceas smart când am un telefon smart care nu doar că știe să facă aceleași lucruri, cum ar fi postări pe Twitter sau pe Facebook, dar știe chiar mai multe, așa încât purtarea lui devine redundantă.

Între SSD și HDD

SSD-urile sunt componente hardware de stocare, următoarele în gamă după HDD-uri. Solid State Drive înseamnă de fapt că este vorba despre o componentă care nu conține niciun disc (spre deosebire de HDD, care înseamnă Hard Disk Drive și care conține discuri pentru care este nevoie de un motor pentru a-l învârti), respectiv niciun motor care să-l acționeze. Acest lucru conferă SSD-ului două mari avantaje: primul se referă la lipsa părților mobile din construcția sa hardware, ceea ce duce la minimizarea riscului de uzare a componentelor din care este construit, în vreme ce al doilea derivă tocmai din această lipsă a părților mobile, și anume consumul limitat de curent.

În general o componentă utilizată pentru stocarea de date are ca relevanță următoarele caracteristici: capacitatea de stocare, viteza de scriere și viteza de (read/write speed) consumul de curent și mărimea. Pentru HDD-uri, acestea sunt în general limitate de numărul de platane, de viteza de rotație a acestora precum și de numărul lor. Astfel, în general HDD-urile pentru desktop au dimensiunea de 3,5 inch, între două și cinci platane, din care de multe ori nu sunt utilizate toate sau, cel puțin, nu la întreaga capacitate și viteze de la 5 900 rpm (rotații pe minut) la 7 500 rpm, și până la 10 000 rpm. În ce privește viteza de citire și de acces, acestea variază în funcție de tipul de hard disk și de tehnologie. În general la HDD-urile de 5 900 rpm sunt mai lente atât pe scriere cât și pe citire, cu toate acestea existând anumite excepții. Valorile se înscriu undeva între 20 milisecunde viteză de citire și 15 până la 20 milisecunde viteză de scriere. Viteza de scriere și de citire pentru HDD-urile de 7 500 rpm este în general mai mică decât la celelalte. Astfel, pentru acestea valorile sunt cuprinse între 6 și 16 milisecunde pentru scriere și 15 milisecunde pentru citire.

HDD-urile de laptop sun ceva mai mici, dimensiunea lor fiind de 2,5 inch. Cu un singur platan sau, cel mult cu două, viteza de rotire a acestora este în marea majoritate a cazurilor de 5400 rpm. Evident, acest lucru aduce viteze de scriere și citire mai mari, făcându-le ceva mai lente. Datorită vitezei mai mici de rotație, consumul de curent este ceva mai mic.